Povestea unui altfel de concert: Unplugged la Teatru

Pe 16 octombrie 2017, la Teatrul Național București, Holograf propune un concert de gală, numit “Unplugged la Teatru“. Dintr-un anumit punct de vedere, este o reeditare, după mai bine de 20 de ani, a celebrului album “69% Unplugged”, care la vremea lui a schimbat radical modul în care Holograf face muzică.

Joi am filmat cu băieții niște testimoniale pentru pagina lor de facebook, pentru a avea ocazia de a le explica fanilor despre ce este vorba în acest concert unplugged. Căci, oricât de Holograf ar fi un artist, într-o perioadă în care fără o poveste bună nu faci mare treabă, nu ai cum să ai pretenția ca oamenii să fie atenți la ce ai tu de propus. Că e unplugged, că e electric, că e la TNB sau la Festivalul Vinului, în lipsa unor explicații clare, pentru unii oameni este fix același lucru.

Trebuie să recunosc că de fiecare dată când am de făcut ceva pentru Holo, am o stare de neliniște, fac tot ce pot să nu deranjez. Pentru că până la titlul de marketing manager sau cum s-o numi ce fac eu pentru ei, băieții din trupă sunt cam singurele staruri autentice din muzica românească. Adică sunt staruri pentru că sunt staruri, nu pentru că they’ll fake it until they make it. În plus, atunci când eu mă nășteam, ei aveau deja 2 ani de carieră :). Holograf, fără nicio legătură cu prezența mea în echipă, este cel mai mai mare și mai consistent brand din muzica românească.

În februarie, înainte de concertul “Vedere de la Costinești”, am înregistrat mai bine de  6 ore de povești din istoria trupei, de la mini-turneul din Coreea de Nord (din 1989) până la petrecerile nesfârșite din Costinești. Încă de atunci, mă gândeam că succesul nu este absolut deloc întâmplător. Rețeta succesului este să echilibrezi perfect munca și pasiunea, nebunia și rigoarea pe baza unui talent. Și să te distrezi în timp ce o faci. Îmi amintesc că m-a șocat o chestiune atunci. I-am întrebat, apropos de anii ’87-’88 când făceau peste 400 de concerte pe an dacă nu se instaura uzura. A fost singura trupă cu care am stat de vorbă și care unanim mi-a spus “no way”. Ca să citez din Edy Petroșel,

“Uzura apare când probabil că nu-ți mai place”

Revenind la ale noastre, este foarte emoționant să îi vezi pe zei îngrozitor de emoționați la rândul lor. Vine un concert de gală pe una dintre cele mai impunătoare scene din România, într-o sală cu publicul foarte aproape și având de interpretat cele mai mari hituri extrem de simplu, fără efecte. Este un spectacol care are loc o singură dată, pe 16 octombrie la TNB. Dar iată în cuvintele lor ce se întâmplă acolo

Dintr-un anume punct de vedere am fost mâhnit, dintr-altul înțeleg uimirea oamenilor apropos de prețurile biletelor, care sunt între 200 și 490 ron. Sala Teatrului Național are aproximativ 900 de locuri, producția costă în jur de 50.000 de euro, iar în România anului 2017, aproape 30% din prețul unui bilet îl constituie taxele. Dacă cineva știe mai bine cum să facă, e invitatul meu. Chiar nu a fost o abordare elitist-snoabă precum în cazul altor evenimente cu prețuri mari la intrare, ci aritmetică simplă. Reiau ceea ce am spus mai sus: cea mai mare trupă din istoria muzicii românești face un eveniment special într-o sală de 900 de locuri. Practic, dacă nu erau prețurile acestea, acest spectacol nu putea să aibă loc. Sorry, dar să ne întoarcem a lucruri mai plăcute 🙂

În timp ce noi filmam în sală, în fața Teatrului Național se strângea o gașcă de chitariști care pregăteau un flashmob muzical. Vreo 30 de tineri cântau la unison, acustic și 100% unplugged 🙂 piesa “Vreau o minune”. Mișcarea nu a fost 100% spontană ci plănuită de tinerii muzicieni, coordonați de Cristi Dascălu împreună cu o colegă. Pentru trupă, însă, a fost o surpriză foarte tare și au intrat repede în joc, cântând alături de ei. A fost o seară frumoasă, iar rezultatul este aici:

Așadar, eu de-abia aștept concertul “Unplugged la Teatru” și, pentru că prietenii mei cumpără bilet, dar am și eu dreptul la 2 invitații, m-am gândit să le ofer cuiva care ar vrea cu adevărat să vină dar, din diverse motive nu își permite. Nu vreau să fie un concurs de tragedii, ci un concurs de “ce înseamnă Holograf pentru mine“. Aveți secțiunea de comentarii de mai jos să ne povestiți un episod important din viața voastră petrecut pe muzica formației Holograf.

Altfel, ultimele bilete disponibile le găsiți aici: IaBilet.ro

 

0 Comments Join the Conversation →

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *